Iulian Groza: „Deocamdată, discutăm despre reintegrarea Republicii Moldova în cadrul formatului 5+2”

Europa Liberă: Pe fundalul crizei din Ucraina cum s-ar explica această solicitare a Tiraspolului să adere la Federaţia Rusă?

Iulian Groza: „În această solicitare nu este nimic nou. Întotdeauna ei au făcut acelaşi apel. De fapt, este o sfidare la procesul de reglementare în formatul 5+2 şi contravine principiilor de soluţionare. Suntem în aşteptarea unui răspuns oficial din partea Federaţiei Ruse. Cel mai recent mesaj pe care l-au transmis oficialii de la Moscova este că ei respectă înţelegerile în formatul 5+2 şi respectă identificarea unei soluţii bazată pe principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Coşul politic despre care ar trebui să se discute în cadrul acestui proces de negociere în formatul 5+2 este respins de către partea tiraspoleană. Poate fi găsit un compromis în cadrul acestui format referitor la o soluţie durabilă pentru criza transnistreană?
Iulian Groza: „Deocamdată formatul 5+2 este unicul format care poate real veni cu soluţii. Un alt format mai bun nu a fost inventat, sigur că, în paralel cu contactele bilaterale care au loc regulat la nivelul negociatorilor. Pe de altă parte, într-adevăr, trebuie să înţelegem că acest format de negocieri a avut o agendă prestabilită, convenită de către toţi participanţii să discute toate cele trei coşuri de probleme.

Discuţiile cu privire la cel de-al treilea coş, referitor la soluţionarea politică, nu au loc din cauza opoziţiei Tiraspolului şi susţinută inclusiv de către un alt participant la negocieri. În acest sens, sigur că noi ce am putea să aşteptăm - ca toate subiectele legate de statutul regiunii transnistrene să fie discutate în acest format. Ulterior, după ce aceste discuţii vor avea loc, ca parte a procesului de soluţionare, să fie stabilite. Or, iniţiativa recentă a autorităţilor de la Tiraspol, adresarea către Federaţia Rusă nu este altceva decât o încercare de a folosi situaţia din regiune, într-un fel, pentru a obţine o anumită recunoaştere pe care ei o aşteaptă de mai mulţi ani şi care a fost de mulţi ani respinsă de comunitatea internaţională, inclusiv de către Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: După ce Moscova a propus un plan de soluţionare a crizei transnistrene – Planul Kozak – nu s-a mai vorbit despre un alt proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Ar exista acest proiect de statut?

Iulian Groza: „De ce nu? S-a vorbit de foarte multe ori, cu fiecare ocazie s-a menţionat şi acest proiect de soluţionare politică este permanent pe masa discuţiilor şi a fost promovat de către Chişinău. Este vorba de oferirea unei autonomii largi în componenţa Republicii Moldova. Pe parcursul negocierilor în formatul 5+2, Chişinăul a avut întotdeauna o poziţie foarte clară – o autonomie largă în componenţa Republicii Moldova. Deci, orice soluţie pentru această problemă trebuie să aibă la bază principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Orice ofertă de soluţionare a acestei probleme implică integritatea teritorială a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Chiar reprezentanţii Federaţiei Ruse şi se pare că chiar pe site-ul MAE al Federaţiei Ruse era acea solicitare din partea Moscovei de anulare a acelei legi adoptate de către parlament în 2005 referitor la soluţionarea problemei transnistrene.

Iulian Groza: „În 2005, Parlamentul a adoptat două declaraţii, una privind obiectivul strategic al politicii interne şi externe – integrarea europeană şi a doua declaraţie privind reintegrarea ţării, problematica transnistreană. Anume la acea declaraţie mă şi refeream. Cu privire la legea care a fost votată, ea a fost o soluţie prezentată pe atunci pentru această problemă. Sigur că acum discuţiile au loc într-un format mai extins şi abordarea noastră în procesul de negocieri este fixată în principii de soluţionare, care au fost convenite şi într-o agendă de negocieri care a fost şi ea convenită. Poziţia noastră se menţine a fi aceeaşi. Este important ca orice soluţie a problemei transnistrene să fie decisă în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în acest format 5+2. Alt format nu avem. Sunt contacte bilaterale formate între mediatori când discută agenda pentru reuniunea 5+2. Interesul Chişinăului este de a folosi orice posibilităţi pentru a promova o decizie în acest format în baza principiului convenit anterior.”

Europa Liberă: Credeţi că e cu sorţi de izbândă această idee, iarăşi venită din partea Moscovei, referitor la federalizarea, inclusiv a Ucrainei, şi nemijlocit ar putea să se insiste şi pe ideea federalizării Republicii Moldova?
Iulian Groza: „Poziţia noastră a fost foarte clară întotdeauna. Prima încercare de federalizare a Republicii Moldova a fost prin Memorandumul Kozak care a fost respins. Acum noi nici nu putem discuta despre această opţiune, având în vedere că deocamdată discutăm despre o problemă concretă cea de reintegrare a Republicii Moldova în cadrul formatului 5+2. Soluţia şi oferta discutată de mai multe ori vizează oferirea unei competenţe, unei autonomii cât mai largi în componenţa Republicii Moldova. Procesul de negocieri pe acest subiect cel puţin trebuie să se înceapă. Dar deocamdată nu avem astfel de discuţii în coşul trei de negocieri. Deocamdată, nici nu putem vedea foarte clar care sunt perspectivele. Unicul lucru pe care noi îl vedem este că autoritățile transnistrene întotdeauna reiterează poziţiile sale, inclusiv prin declaraţii şi prin diferite apeluri care, din păcate, sfidează conceptul de soluţionare a acestei probleme. Or apelul nostru este către toate părţile să se abţină de la acţiuni unilaterale care contravin procesului ca atare.”

Europa Liberă: Credeţi la modul serios că apropierea Republicii Moldova de UE ar putea să apropie şansa reunificării Republicii Moldova?

Iulian Groza: „Sunt sigur că soluţia durabilă pentru problema transnistreană este creşterea atractivităţii malului drept al râului Nistru. Atractivitatea respectivă poate fi crescută prin oportunităţi care să fie oferite pentru cetăţenii din Republica Moldova, indiferent unde îşi au locul de trai. Sunt sigur că acum Republica Moldova, Guvernul, având o direcţie foarte clar stabilită şi un model de transformare care deja începe să dea roade, sunt sigur că pe termen lung aceasta este o soluţie durabilă a problematicii transnistrene.

Pe parcursul acestui proces de integrare europeană pe care îl îndeplinim astăzi ca un model de transformare a ţării vin şi anumite beneficii şi oportunităţi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Începând cu 28 aprilie, toţi cetăţenii Republicii Moldova vor putea să beneficieze de o circulaţie liberă. Sau când vorbim despre comerţ cu UE, din 2008 toate companiile din Republica Moldova, inclusiv cele care operează în regiunea transnistreană beneficiază de aşa numitul ATP – comerţ asimetric cu UE, care va fi înlocuit de DCFTA odată ce vom semna acordul de asociere. Este interesant că noi am reuşit să convenim cu partea europeană o excepţie de aplicabilitate a DCFTA, acordul care prevede zona de comerţ liber cu UE, pentru companiile din regiunea transnistreană. Deci, noi am reuşit să extindem ATP-urile până la sfârşitul anului 2015, anume în intenţia de a pregăti companiile şi terenul în toată ţara, inclusiv în regiunea transnistreană, pentru noile reguli de comerţ cu UE care îşi au avantajele sale. Este un cadru nou care ne oferă mai multe oportunităţi pentru un comerţ mai extins cu o piaţă importantă cum este UE.

Acestea sunt nişte oportunităţi care vin pe parcursul procesului de integrare europeană care are loc în Republica Moldova. Sunt sigur că unica posibilitate este de a reuşi realizarea acestor obiective. Pe de altă parte, e să reuşim să comunicăm cât mai mult cu cetăţenii, inclusiv cei care locuiesc în regiunea transnistreană, şi ei să poată să vadă aceste beneficii pentru ei zi de zi. Sunt sigur că pe termen lung aceasta este soluţia cea mai durabilă de soluţionare pe parcursul proceselor politice care au loc între timp.”